Gândirea modulară

Astăzi propun să dezbatem un concept nou, se trage din domeniul meu de activitate – informatica. Lucrând la un proiect unde am aplicat programarea modulară am stat și m-am gândit “Oare nu se poate aplica această metodă și în viața de zi cu zi?“
Bine, bine, dar ce întelegem prin programare modulară? Înseamnă un concept, o metodă unde dacă o problemă este prea mare să o rezolvi o împarți în segmente, în probleme mai mici pe care le rezolvi individual, iar când vei rezolva ultimul segment, practic atunci vei rezolva și problema de la care ai început.
Această metodă se poate aplica și în viața de zi cu zi, ai o problema personală de care nu poți scăpa și încă nu i-ai găsit soluția, împarte-o în probleme, segmente mai mici și rezolvă-le.
Avantaje:
- Un segment ce a fost rezolvat se poate reutiliza – dacă ai rezolvat un segment, asta nu înseamnă că la următoarea problemă îl vei parcurge, iar, odată rezolvat, îl poți utiliza în toate problemele viitoare.
- Ușurința sistemului și a implementării lui.
- Permite o mai bună organizare și structură.
Dezavantaje – momentan nu am găsit, dacă ai găsit tu unul lasă un comentariu și dezbatem.
Această metodă este aplicată de toate companiile multinaționale, dar și de agențiile de spionaj. WHAT?! Agent 007 devin!
Din păcate nu, diferanța majoră dintre ce am propus eu și metodele aplicate de cei menționați mai sus este că eu am propus ca TU să împarți problema, TU să o rezolvi și TU să treci mai departe. Pe când companiile mari și agențiile lucrează în celule, fiecare celulă rezolvă câte un segment fără a ști produsul finit sau scopul acestuia.
Acestea fiind spuse închei cu un citat din Confucius:
“Fiecare lucru are frumusetea lui, dar nu oricine o vede.”
Sursă foto: bluedynamic.com







Am găsit acum ceva timp o introducere în LISP care trata foarte fain ideea de black box abstraction: http://www.youtube.com/watch?v=2Op3QLzMgSY . E cam vechi filmul dar conceptele introductive sunt timeless.
Legat de folosirea gândirii modulare într-un mediu non-informatic, făceam asta lucrând cu proiecte. Seriile de proceduri standardizate (de genul: analiză stakeholderi, analiză a riscurilor, planificare, tracking, evaluare etc.)sunt metode de rezolvare a unor probleme care pot fi preluate de la un proiect la altul.